Feedback constructiv sau ură
De cele mai multe ori diferența dintre feedback constructiv și ură (varianta mioritică a hate-ului) este foarte fină și poate ajunge rapid la ba p-a mă-tii.
Foto Pexels
Avem nevoie de feedback constructiv, pentru că altfel nu mai progresăm, dar dacă se transformă în răutate, ajutorul dispare și impactul negativ ne întunecă creierul.
E perfect legal să ai opinii diferite, ba chiar ajută într-o comunitate sănătoasă, dar de aici și până la a scoate sabia la fiecare divergență sau să ameninți că vii cu părinții (șeful) ca să te apere e distanță mare.
Caracteristicile feedback-ului constructiv:
- pun accent pe un comportament viitor;
- se bazează pe date concrete, nu pe presupuneri;
- nu atacă persoana, ci fac referire la un comportament anume;
- ajută persoana, nu îi arată cât este de inutilă;
- se referă la “cum” și nu la “cine”;
- este orientat către soluție;
- oferă ajutor.
Exemple de hate-ăreală:
- atacă și jignește direct persoana;
- scoate întotdeauna în evidență doar părțile negative;
- spune că ceva este greșit fără să vină cu alternativa pozitivă:
- se alimentează cu invidie și se bucură când o dai în bară;
- indiferent ce ai face, nu faci bine. Nu-ți mai bate capu’.
De foarte multe ori, tehnica întrebărilor funcționează extrem de bine: “Ce ai dorit să obții prin asta?” – ceea ce poți să faci și dacă rezultatul a fost unul pozitiv și implicit vrei ca acel comportament să continue, dar și dacă rezultatul este negativ și vrei să schimbi ceva.
Dacă un angajat nu este pe drumul cel bun, îi spui la momentul respectiv ce și cum ar putea îmbunătăți, nu îl aștepți la sfârșit de an ca să-i dai în cap cu sete. Este foarte important să oferi feedback constructiv, dar și pozitiv tuturor angajaților, nu doar celor care nu performează bine.
Feedback-ul este o părere pe care o ai tu și nu este adevărul absolut, așa că evită să folosești termeni ca “trebuie” sau “obligatoriu”. Dacă feedback-ul (spam) pe care vrei să-l oferi nu ajută la nimic, mai bine te abții.
Spor la succes!
