Ce iți programezi se va face (la timp), iar ce nu, nu!
Gândește-te la lista de cumpărături pe care o primești de la partener(ă) când trebuie să cumperi ceva la timp și încearcă (pe propria răspundere) să uiți să iei o chestie de pe listă. Este normal să vrei să îți notezi lucruri.
Cu alte cuvinte, dacă alegi să îți faci tu programul, ai șanse foarte mari ca tot ce ai de făcut să finalizezi la timp.
Cam așa se întamplă și cu activitatea zilnică. Fără programarea “task-urilor” te vei rătăci prin magazin fără o țintă precisă și te vei învârti de câteva ori în aceleași locuri pentru a nu uita ceva sau chiar cu sentimenul că mai era ceva de luat, dar nu mai știi exact ce. Timpul alocat se va dubla, cel puțin. Excepția de la regulă e situația în care ai de luat un singur lucru, intri, ieși, punct ochit punct lovit și nu te mai uiți în stânga sau în dreapta, pentru ca te va fura peisajul.
Dacă este un singur lucru, e perfect, însă dacă ai mai multe, ai putea încerca să faci asta cu punct ochit punct lovit de mai multe ori, dar vei consuma foarte mult timp. Mno acum, dacă nu-i grabă și tu, de felul tău ai două viteze, încet și pe loc, iar nu ai nici o problemă să stai în supermarket șase ore pentru a umple un coș doar pe jumătate, ei bine, nu îți vei permite acest lux la serviciu.
Acest comportament se numește ”sindromul veveriței” care, fară să aibă niște priorități foarte clare, este atrasă de orice lucește mai tare și care lasă deoparte tot ce făcea până atunci, doar pentru că acel (nou) lucru i se pare mai interesant.
Dacă nu ești eficient(ă) și ți se întâmplă frecvent să nu finalizezi lucruri (la timp), s-ar putea ca motivația ta să semene cu a unui kamikaze la a douăzeci și treia încercare.
Și nu încerca să te amăgești cu jmekeria aia care se cheamă multitasking, că nu ține. Trebuie să lucrezi pentru tine și nu împotriva ta.
Spor la succes!