Nu trebuie să fii prieten cu subordonații și nici cu șeful
Dacă totuși ești prieten cu șeful, nu te da mare cu asta la serviciu și nu abuza nici pe Facebook cu această prietenie.
Conform ultimelor studii efectuate de cercetătorii britanici s-a demonstrat că majoritatea managerilor sau supervizorilor care spun despre oamenii cu care lucrează că “suntem ca o familie”, ori au o percepție greșită, ori nu știu pe ce planetă se află.
Foto Unsplash
Ca șef nu trebuie să fii “de treabă”, “de gașcă”, sau plăcubil.
Trebuie să te asiguri că ceea ce ai de făcut tu și echipa ta se face la timp și cel puțin conform standardelor cerute, dacă nu chiar mai bine. Punct.
Trebuie să fii de încredere și să fii respectat. Bine, un șef nu trebuie să fie nici nesuferit, obraznic, constipat, veșnic supărat (a se citi ocupat), sau arogant (ceea ce nici nu e așa de greu 🙂 )
Dacă un angajat nu își îndeplinește îndatoririle de serviciu și sunteți prieteni, sunt șanse foarte mari ca să îl “lași mai moale”, ceea ce vă va afecta pe amândoi, dar mai ales echipa, considerând pe bună dreptate că îl favorizezi. Aceeași percepție va fi și în cazul unei promovări, chiar dacă este pe bună dreptate, existând un grad firesc de subiectivism.
Adică îți întrebi prietenește subordonatul:
“Ce zici, îmi dai raportul ăla până mâine la 10?”
… și el îți răspunde la fel de prietenește
“Băejnebun, azi n-am chef de rapoarte, las’ că vorbim duminică la bere.”
Câteodată vei fi nevoit să iei decizii nepopulare, iar în cazul prietenilor, nu numai că îți va fi mult mai greu, dar vei fi afectat întotdeauna de partea rațională.
În situația în care prietenul(a) în cauză are o performanță (foarte) slabă, ca un manager corect ce ești, va trebui să iei o decizie, care poate ajunge până la încheierea colaborării. Îți va fi mult mai greu să faci asta cu un prieten, chiar dacă vei începe cu etape intermediare de training / coaching, redus responsabilități, tăierea bonusului sau înghețarea salariului. Ca prieten ar trebui să îl accepți pe celălalt așa cum este, însă ca șef nu poți face asta, ceea ce va duce mai devreme sau mai târziu la o deteriorare a relației de prietenie.
“Mno fii atent la mine, țin foarte mult la relația noastră de prietenie, dar ar trebui să te schimbi și să te dezvolți, pentru că performanța ta actuală e nasoală și nu mai poate continua așa. Capisci?”
Dacă la școală ai fi fost prieten cu profu’ de română, ce notă crezi că ți-ar fi dat la o teză proastă?
Ca șef trebuie să fii în primul rând integru și corect. Chiar dacă ar fi posibil, nu poți să îti faci toți angajații (la fel de) prieteni.
Bineînțeles că trebuie să interacționezi cât mai plăcut cu toți colegii tăi, indiferent pe ce nivel se află față de tine, însă la job primordială trebuie să fie relația profesională, cu toate responsabilitățiile aferente. Asta nu înseamnă prietenie.
Există multe momente în care prietenul devine confidentul tău, iar ca șef încălcarea regulilor de confidențialitate îți va aduce numai dezavantaje. Și reciproca este valabilă, fiind prieten cu șefu’ să fii perceput de colegi ca un “sifon” care-i raportează tot ce se întămplă în companie.
Ca să nu mai spun de “Stați liniștiți că vorbesc eu cu șefu’, că doar e prietenul meu, ce dreaq!”
Dacă relația de prietenie te va opri să acționezi ca și cum ai face-o cu orice angajat, atunci îți va fi afectată activitatea ta de manager.
Într-o relație de prietenie, componenta de subordonare nu își are rostul, prietenii ar trebuie să fie pe poziție de egalitate, ceea ce nu poți să îți permiți într-o relație șef – subordonat.
Da, există și excepții când o relație de prietenie decurge perfect și la serviciu, însă aceste situații sunt foarte rare, în general pot exista când șeful nu face favoritisme și când angajatul este foarte bun.
Mai există un caz interesant în care din doi colegi care sunt și prieteni, unul din ei devine șeful celuilalt și de cele mai multe ori fraza “Bine mă bulă, când făceam amândoi aceleași tâmpenii îți convenea, acum te-ai făcut șef și faci figuri.”
De-a lungul carierei, un șef va lua și decizii grele, contestabile, va face și o grămadă de greșeli, unele chiar nasoale, iar relațiile de prietenie se pot desface foarte ușor atunci când ești afectat direct.
Nu uitați că sunteti la job, unde partea profesională (pentru care sunteți și plătiți) trebuie să primeze, nu relația personală.
Și nu în ultimul rând, dacă toată ziua suntem împreună la serviciu, parcă nu aș vrea să îmi petrec și concediile în aceeași manieră.
Spor la succes, pretenarilor!
