Datul cu părerea
Părerea mea e că poți face asta doar dacă ești în cunoștință de cauză și nu doar dacă așa ți se pare ție. E ca și cum ți-ai da cu părerea despre cum ar trebui alții să joace fotbal, dar tu nu ai jucat în viața ta.
La fel se întâmplă și la serviciu, când îți dai cu parerea despre ceva ce nu cunoști în detaliu, dar presupui că sigur știi tu mai bine decât interlocutorul tău.
Foto Bogdan Stoica
E o țară liberă, desigur, dar asta nu înseamnă că părerea ta este argumentată de fiecare dată sau că trebuie luată în considerare dacă nu ești “pe subiect”, doar pentru că te bagi în seamă.
Ca să îți dai cu părerea, ar trebui să ții cont de următoarele:
- să vrei să ajuți;
- ai experiență în domeniul respectiv;
- ai testat înainte ce vrei să le propui altora;
- nu demolezi fără să construiești;
- dacă nu îți este solicitată părerea, tot spam (părere nesolicitată) este;
- nu forța nota, iar dacă rezultatul este negativ, nu o da la întors cu “Hai mă, că am glumit!”;
- nu folosi o abordare agresivă;
- nu ridica tonul;
- pune și întrebări dificile, dar într-o manieră respectuoasă;
- respectă interlocutorii;
- admiți că este perfect legal că ceilalți pot avea o altă părere;
- întrebi când ai dubii, poate nu ai înțeles bine din prima și nu e indicat să faci presupuneri;
- te abții dacă nu ești sigur(ă) pe subiect;
- folosește tehnica întrebării: “ce zici dacă încercăm asta…?”, în loc de “trebuie să facem asta!”;
- nu ataca persoanele cu care vorbești, nu le confunda cu ideile lor;
- încearcă să privești lucrurile și din perspectiva celorlalți;
- ești atent(ă) la reacțiile altora și eviți să generezi conflicte;
- nu îți da cu părerea doar ca să te bagi în seamă.
Nu în ultimul rând, datul cu părerea te face să pari ca și când ai fi la o emisiune tabloidă unde ești expertul suprem de la vopsea de păr până la ulei de mașină și de la fotbal până la politică.
Spor la succes!
