Echilibrul dintre viața personală și job nu există
Nu poți să delimitezi perfect viața personală de cea profesională cum nu poți spune că ai o dietă echilibrată cu câte o shaormă în fiecare mână.
Matematic vorbind, dacă socotești cât stai la serviciu și cât “stai” în viața personală ești dezavantajat din start pentru că (fără perioada de somn) nu-ți mai rămâne mare lucru pentru tine și cei apropiați. Dacă mai faci cumva și tâmpenia de a înlocui somnul cu serviciul, chiar lucrând acasă, ești pierdut și nu mă refer la perioadele foarte aglomerate când (ca o excepție) se poate întâmpla asta, ci la perioadele când ritmul acesta devine ceva uzual și jobul te-a acaparat total.
Foto Unsplash
Nu vei mai putea să acorzi atenția cuvenită partenerului, copiilor sau prietenilor (dacă mai ai așa ceva).
Când ești la serviciu și te sună copilul, partenerul sau un prieten, îi tratezi ca atare și probabil lași deoparte ce făceai atunci sau dacă nu ai putut pe moment, probabil vei reveni tu către ei cât poți de repede. Cu alte cuvinte este perfect normal să pierzi echilibrul pe care îl ai la serviciu din cauza vieții personale, iar asta se poate întâmpla și invers.
Nu poți ignora ce se întâmplă acasă când ești la serviciu și ce se întâmplă la serviciu când ești acasă.
Același lucru se întâmplă și cu gândurile pe care le ai, nu doar cu activități în sine. Cu cât ești mai fericit și mulțumit acasă, cu atât vei avea rezultate mai bune în carieră.
Din experiența mea, cu cât ești mai obosit, cu atât vei presta mai prost, atât acasă cât și cu cei apropiați. Fără excepție!
Legenda spune că cel mai tare motor de Formula 1, crapă imediat după ce câștigă cursa, deși s-ar putea ca tu să vrei să continui cursa și după ce ai terminat un raport / proiect.
Pentru fiecare om normal, familia ar trebui să fie cel mai important lucru din viața lui, adică atunci când ești acasă sau în concediu nu ar trebui să lucrezi pentru job. Pe de altă parte, dacă ai multe chestii “pe cap” la serviciu ți le vei aduce acasă, oricât de mult nu vrei asta, doar dacă ești normal…
Nu fi naiv(ă), viața personală este motivul pentru care ai o viață profesională și nu invers.
Dacă vrei să ajungi sus trebuie să ai o performanța bună și uneori să faci sacrificii, dar NICIODATĂ nu pune jobul înaintea ta și a familiei. Depinde doar de tine cum vrei să îți gestionezi jobul și viața privată, putând să le faci pe ambele foarte bine fără a exagera într-o parte sau alta. Poți să fii foarte bun în ambele, nu ai de ce să renunți la una din ele.
Lucrând zi lumină / noapte întuneric, mai devreme sau mai târziu vei ajunge la colaps, e vorba doar de timp.
Dacă ai impresia cumva că nu trebuie să-ți faci o familie pentru că ai de făcut o carieră, vei vedea cum multe lucruri în viață nu le vei putea face la fel de bine mai târziu sau chiar deloc.
Depinde doar de tine cât de mult stai în viața personală și cât de mult în cea profesională, iar cu cât spui mai mult DA carierei și solicitărilor (spam) altora, cu atât mai mult vei spune NU pentru tine.
Dacă te uiți în jurul tău vei găsi oameni care au succes atât în plan personal cât și profesional, iar singurul echilibru care va rămâne întotdeauna valabil este că ai 24 de ore în fiecare zi. Dacă tu alegi ca ponderea să fie 14 ore de muncă, 3 ore viața personală și 7 ore de somn sau orice alte proporții în care viața personală este întotdeauna dezavantajată, ai soarta pe care ți-o meriți. Dacă te porți similar și în weekend pentru că ai de recuperat diverse, pentru job firește, ăla ești! Pa.
Spor la echilibrat!
